Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 28 noiembrie 2012

Baigli cu mac


Nimic nu mă linişteşte mai mult decât faptul că pot surprinde într-un cadru câte puţin din povestea de Crăciun care începe să prindă tot mai mult contur! Asta îmi oferă o bucurie de nedescris, să pot aşterne pe hârtie (fie ea şi virtuală) o parte din sărbătoarea pe care o îndrăgesc cel mai mult! Am adus zăpadă, am adus luminiţe şi am alcătuit cel mai frumos cadru de până acum, părerea mea! Aceasta e povestea cadrului fotografiei... 
Baigli au o altă poveste, mai complicată... nu pentru că reţeta ar fi complicată în sine, ci pentru că am făcut eu o greşeală care m-a costat puţin aspectul lor final! Pe scurt, am folosit un plic de drojdie uscată deschis cu fix trei zile în urmă, care nu şi-a mai făcut atât de bine treaba, cum era de aşteptat poate! Deci, vă recomand să nu vă grăbiţi ca mine să pregătiţi baigli până nu vă asiguraţi că aveţi toate ingredientele necesare în bucătărie! Această regulă se aplică în mod general în bucătărie!

Pentru doi baigli am folosit urmatoarele
Ingrediente aluat:
250 g făină albă
7 g drojdie uscată
50 ml lapte călduţ
100 g margarină vegetală
o lingură mare de smântână fermentată
50 g untură de porc
un gălbenuş
o linguriţă de sare
50 g zahăr
arome (coajă de lămâie şi esenţă de vanilie)

Ingrediente umplutură mac:
250 g mac
70 ml lapte
100 g zahăr
un albuş 

Pentru uns baigli:
un ou
două linguri de lapte

Am folosit maşina pentru pâine, cum era de aşteptat, având în vedere cât de mult iubesc frământatul aluaturilor :))! Aşadar, nu a fost nevoie să pregătesc maiaua dinainte.
Am pus ingredientele în maşina de pâine în următoarea ordine: laptele, gălbenuşul, margarina, untura, zahărul, sarea, smântâna, aromele, făina şi în final drojdia uscată.
Setăm maşina de pâine pe programul de frâmăntare şi dospire. În mod normal, aluatul îşi dublează volumul dupa aproximativ o oră şi jumătate (la mine nu s-a chiar dublat, din cauza drojdiei) şi aluatul trebuie să fie moale, dar nu se lipeşte de degete şi va fi uşor de manipulat.
În timpul de dospire a aluatului, ne ocupăm de umplutura de mac. Fierbem laptele cu zahărul până când zahărul este topit, după care adăugăm macul şi mai fierbem aproximativ trei minute, până când macul se înmoaie puţin. Se dă amestecul la rece, şi doar când este complet răcit se amestecă cu albuşul bătut spumă.
Împărţim aluatul dospit în două bile de dimensiuni egale, pe care le întindem apoi în două foi dreptunghiulare, cât de subţiri posibil (aproximativ 3-4 mm) pe o planşetă înfăinată.
Se întinde umplutura de mac peste foaia de aluat, şi se rulează pe latura scurtă.


Punem baigli în tava tapetată cu hârtie de copt, îi ungem cu oul bătut cu lapte şi îi coacem în cuptorul încins la 180⁰C pentru 30-35 minute. Îşi vor forma o frumoasă crustă aurie. După răcire se pot pudra cu zahăr pudră, după preferinţă, sau servi ca atare, tăiaţi în felii de un centimetru grosime!


Testing the background lights  ♥




vineri, 23 noiembrie 2012

Sărăţele picante cu brânză


Peste tot în juru-mi se simte atmosfera rece, dar paradoxal de caldă în acelaşi timp a Crăciunului! Mă refer la partea comercială a Crăciunului, pentru că altfel nu se simte nicio atmosferă... oraşul şi lumea sunt la fel de anoste ca întotdeauna, indiferent de anotimp sau apropierea oricărei sărbători! 
Eu sunt o crăciunistă convinsă şi abia am aşteptat căderea postului ca să pot găti şi fotografia reţete pentru masa de Crăciun. Abia aştept aprinderea luminiţelor în oraş, târgul de Crăciun din Piaţa Mare a mult iubitului nostru Sibiu, radioul lui Moş Crăciun de la Magic FM şi abia aştept să văd târgul de Crăciun din Praga, unde vom face o mică escapadă săptămâna viitoare! Abia aştept Crăciunul de anul acesta, va fi unul magic, la fel ca în fiecare an 


Prima reţetă propusă pentru masa de Crăciun a acestui an este cea de sărăţele picante, o adevărată nebunie!!! Am căutat mult timp o reţetă de sărăţele picante, perfect potrivite ca şi aperitiv, iar până la urmă m-am oprit la reţeta Anei de la Just Love cookin', şi sunt foarte mulţumită de alegerea făcută!

Ingrediente:
(pentru aproximativ 80 bucăţi) 

500 g făină albă 
7 g drojdie uscată
200 g unt
4 linguri de smântână
1 ou
50 ml lapte
o linguriţă de zahăr
două linguriţe de sare


Pentru topping:
1 ou
două linguriţe de boia de ardei dulce
sare de mare
caşcaval, cheddar, parmezan, telemea (după plac)

Opţional:
fulgi chilli
seminţe de mac
seminţe de susan
chimen

Am folosit maşina de pâine pentru frământarea şi dospirea aluatului. Am pus în cuva maşinii ingredientele în urmâtoarea ordine: laptele călduţ, oul, untul moale (la temperatura camerei, nicidecum topit), smântâna, zahărul, sarea, făina şi drojdia uscată! Am setat maşina de pâine pe programul de frământare, timp în care bem şi noi un ceai fierbinte ♥ 
Aluatul gata frământat va dospi la frigider, îi va lua aproximativ trei ore. Eu l-am lăsat peste noapte, cam nouă ore la temperatura frigiderului de 8⁰C.
A doua zi dimineaţa am împărţit aluatul în două bile egale, pe care le-am întins pe o suprafaţă înfăinată în două foi de circa 1 cm grosime. Am uns fiecare foaie cu oul bătut şi amestecat cu boiaua şi sarea, peste care am presărat din belşug fulgi chilli (mi-a plăcut maxim gustul lor picant), parmezan şi cheddar (răzuit fin), apoi am tăiat sărăţelele late de aproximativ un centimetru şi lungi de 15 centimetri! Am folosit un cuţit pentru pizza pentru a obţine sărăţele perfect tăiate.


Am transferat sărăţelele în tava tapetată cu hârtie de copt şi le-am dat la cuptorul încins la 200⁰C timp de 18-20 minute, până când şi-au format o superbă crustă arămie!
Sunt minunate, ne-au plăcut foarte mult şi cu siguranţă vor fi prezente pe masa noastră Crăciunul acesta!






sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Profiteroles


Toţi bărbaţii sunt pofticioşi la maxim, cu mici excepţii! Eu m-am măritat cu o excepţie... Soţul meu este un om foarte dificil când vine vorba de mâncare în general şi dulciuri în special! În concepţia lui, fiecare aliment îşi are locul alături de altul, cu care "se potriveşte perfect" ca şi gust. Să ferească sfântul să-i dai cozonac alături de lapte... nici nu se gândeşte să mănânce cozonacul altfel decât alături de ceaşca lui cu cafea Inka, şi ăsta e doar un exemplu... lista poate continua la nesfârşit. Unde vreau să ajung cu povestea asta? Păi staţi să vedeţi... pentru prima dată de când suntem căsătoriţi, el îmi cere să-i gătesc un anumit desert: profiteroles! Aleluia!!! A dat Domnul... M-am tot gândit, o fi fost inhibat omul atâta vreme... de abia acum cere şi el ceva =))? Dar cere, omule! Cere şi ţi se va da! Nu mă înţelegeţi greşit, gustă el din tot ce-i gătesc, iar câteodată îi place ceea ce mănâncă, dar n-ar cere ceva anume... până astăzi, se pare :)
Am făcut o delicioşenie de profiteroles, umplute cu mousse de ciocolată albă şi acoperite cu un strat generos de ganache de ciocolată! Şi şi-au găsit nănaşul, în persoana lui, a celui care azi s-a dezbrăcat de inhibiţii şi a cerut ceva numai pentru el :) 


Despre profiteroles noi am mai vorbit aici, la tortul făcut cu ocazia zilei îndrăgostiţilor, am explicat acolo procedeul de preparare, însă o voi face din nou!

Ingrediente:
(pentru aproximativ 20 bucăţi)
250 ml apă
100 ml ulei
150 g făină
o linguriţă de sare
trei ouă mari

Punem apa, uleiul şi sarea la fiert într-o cratiţă cu pereţi groşi. Lăsăm lichidele să ajungă în punctul de fierbere, după care adăugăm făina cernută, toată odată! Amestecăm energic, după care luăm cratiţa de pe foc şi adăugăm pe rând câte un ou, amestecând încontinuu. Nu adaugăm al doilea ou până când primul nu este bine încorporat. La fel procedăm şi cu al treilea ou! 
          Cât amestecul este cald încă, trecem la formarea gogoşelelor! Putem alege să le şpriţăm cu un posh sau să formăm grămăjoare cu o lingură şi să le aşezăm direct în tava tapetată cu hârtie de copt! Coacem gogoşelele în cuptorul încins la 180⁰C timp de 30 minute, pe ceas, fără să deschidem uşa cuptorului în primele 15 minute! Daca se poate, urmăriţi întreg procesul de coacere prin uşa cuptorului, fără a o deschide! Ştim că treaba a ieşit ca la carte dacă gogoşelele s-au umflat frumos, iar mijlocul a rămas aerat! Din poze veti întelege mai bine ce vreau să spun!

Aşa cum spuneam, pentru umplutură am folosit un glob de mousse de ciocolată albă, şi nu ştiu daca îmi pot imagina un gust mai bun decât acesta. Poate că ar fi mers şi un glob de mousse de ciocolată cu lapte, pentru iubitorii de ciocolată. Pentru mine, mousse-ul de ciocolată albă a fost mai mult decât perfect!

Pentru mousse-ul de ciocolată albă am folosit:
125 ml smântână dulce
250 g ciocolată albă
o linguriţă şi jumătate de gelatină
300 ml frişcă

Punem smântâna dulce şi ciocolata tăiată bucăţi (cât se poate de egale ca şi dimensiune) într-un vas pe baie de aburi, iar când ciocolata este topită, luăm amestecul de pe foc şi îl lăsăm să se răcească. Hidratăm gelatina în aproximativ 30 ml apă călduţă, pentru aproximativ 10 minute. După cele zece minute, aşezăm vasul cu gelatina pe baie de aburi, dizolvând astfel particulele de gelatină. Lăsăm gelatina pe baie de aburi până când amestecul devine lichid, însă atenţie, gelatina nu trebuie sub nici o formă să ajungă la punctul de fierbere. În acest fel, gelatina şi-ar pierde proprietăţile şi ar fi numai bună de aruncat la gunoi.
Turnăm gelatina lichidă peste ciocolata albă - ajunsă la temperatura camerei, după care încorporăm frişca bătută. Dăm amestecul la frigider pentru aproximatv două ore, timp în care se va întări şi ne va fi foarte uşor să luăm globuri de mousse de ciocolată, cu ajutorul unei linguri pentru îngheţată. Punem câte un glob de mousse de ciocolată albă în interiorul fiecărei gogoşi.

Turnăm ganache/glazură de ciocolată peste profiteroles, sau putem pudra zahăr, putem să le consumăm cu fructe sau ca atare... avem o infinitate de opţiuni la dispoziţie, gustul va fi întotdeauna la fel: DIVIN!



P.S. Şi dacă mă întrebaţi daca i-au plăcut mofturosului... O, da! Le-a savurat în no time şi şi-a rezervat dreptul de a mai cere din când în când câte o porţie :))


vineri, 16 noiembrie 2012

Chec cu whisky și fructe confiate

          Vă spuneam aici cum vreme de două săptămâni aproape că nu am ținut deloc aparatul foto în mână... de teamă că voi continua să fac ceva ce nu eram sigură dacă era bine sau nu... În acest timp m-am hotărât să învăț câte puțin despre fotografia culinară, la modul cel mai serios. Credeam că, ținând în mână un aparat mai performant, el va face toată treaba pentru mine, singurul lucru care mi-ar fi revenit mie rămânând apăsarea butonului de declanșare. Eh, ca să vezi... nu e atât de simplu. Aparatul foto nu este la fel de complex ca și ochiul uman și nu poate, fără ajutor, să scoată niște cadre bune! Am înnebunit eu aparatul, schimbându-i toate setările de nenumărate ori, și unele fotografii chiar îmi plăceau, dar de acolo și până la a cunoaște aparatul, importanța folosirii adecvate a diafragmei și a timpilor de expunere... e drum lung!!
          Iată că așa am ajuns să trec mai departe de stadiul de citit cărți și articole despre fotografie, la lucrul cu un fotograf profesionist, de la care am învățat si continui să învăț lucruri impresionante. Sunt situații în care nu poți fi autodidact și e necesar să fie cineva lângă tine ca să îți ghideze pașii... măcar până când înveți să mergi! Am ales să învăț alături de fotograful sibian Vali Novacovschi, care a avut curajul să-mi aducă niște critici spontane, dar binevenite! Îmi place... pentru că simt că înaintez într-un domeniu atât de complex, cum nu-ți poți imagina că este!
          Drept mărturie a faptului că învăț, sper ca pozele ce vor urma să vă convingă și pe voi (pe mine deja m-au convins) cât de mult înseamnă să lucrezi cu un om care știe ce face! Am primit o mână de ajutor la realizarea fotografiilor... de fapt nu o mana, Vali a venit cu amandouă mâinile și nu și le-a ținut în buzunare!
          

Am pregătit un chec aromat cu whisky, super bun, ideal pentru sezonul rece și chiar pentru masa de Crăciun. Stafidele și merișoarele, îmbătate cu whisky, dau o savoare aparte checului, iar aromele iernii completează gustul checului! Mi-a plăcut, încă îi mai pot simți aroma!

Ingrediente:
(pentru o tavă cu dimensiunile 10x25 cm)

170 g stafide (eu am pus stafide amestecate cu merișoare)
230 ml apa
o linguriță de esență de vanilie
100 g unt
140 g zahar
1 ou
2 linguri de whisky
170g faina alba (tip 000)
o linguriță rasă de bicarbonat de sodiu 
o linguriță de praf de copt
o lingurita din aromele iernii
două linguri de zeamă de lămâie
70 g miez de nucă
o linguriță de sare

Înmuiem într-o crăticioară stafidele și merișoarele cu apa și esența de vanilie cât sa le acopere, le fierbem la foc mic 10 minute, apoi le scurgem și păstrăm lichidul. 
Mixăm într-un castron untul moale (la temperatura camerei) cu zahărul. Când compoziția este cremoasă, adăugăm oul și continuăm să mixăm. Încorporăm făina cernută, bicarbonatul de sodiu, praful de copt, sarea și aromele, turnând pe parcurs circa două linguri din lichidul în care au fiert stafidele și merișoarele. 
Adăugăm stafidele și merișoarele, doua linguri de zeamă de lamaie, nucile tocate și whisky-ul. Turnăm compoziția în tava de chec tapetată cu hârtie de copt și coacem timp de 35-40 minute la 180°C, sau până când o scobitoare introdusă în mijlocul checului iese curată.

Servim checul pudrat cu zahăr din abundență, iar un pahar cu vin fiert ar fi mai mult decât indicat alături!




joi, 15 noiembrie 2012

White Christmas Giveaway

          ”A fost odată ca niciodată o fetiță care iubea iarna. Îi plăcea să tragă sania alături de alți copii, să facă oameni de zăpadă uriași și veseli, îi plăcea să simtă pe obrazu-i cald fiecare fulgușor de zăpadă, chiar dacă se întampla să fie milioane, și pe vremea aceea cădeau milioane de fulgi de zăpadă și totul în jur se acoperea cu o plapumă alba pufoasa! Era fericită chiar și numai dacă ferea perdeaua de pe fereastră și zărea fulgii apropiindu-se din văzduhul rece al iernii, ținând în mână o cană cu ceai fierbinte! Acea fetiță nu a crescut mare, a rămas la fel, iubind iarna și, în exact aceeași măsură, Crăciunul! Și chiar dacă iernile sunt mai blânde în zilele noastre, ea se duce mereu cu gândul la iernile și la Crăciunul de altădată... și speră fără încetare la venirea unui Crăciun alb, însoțit de clinchetele de clopoței și veselia colindelor de altădată!”

Vă împărtășesc și vouă dorința mea de a vedea zăpada în ziua de Crăciun, retrăind momentele frumoase ale copilăriei, și vă îndemn pe voi să faceți la fel. Lăsați un comentariu la această postare în care să-mi scrieți care este cea mai frumoasă amintire a voastră de iarnă și cum vă imaginați Crăciunul perfect, și poate cineva acolo sus ne va auzi și ne va trimite milioane de fulgi de zăpadă! Eu nu vă pot răsplăti cu zăpadă, deși aș face-o! Însă pot oferi cadou un set de forme pentru un biscuite uriaș în formă de brad, perfect pentru a întregi atmosfera de sărbătoare din casele noastre!


Așadar, pentru a câștiga setul de forme pentru brad, trebuie:
1. să fii parte a comunității Can't boil an egg pe Facebook 
2. să distribui această postare pe pagina ta Facebook (apasă butonul ”distribuie”/”share” din partea de jos a postării);
3. să revii pe blog cu un comentariu la această postare prin care ne spui care este cea mai frumoasă amintire a ta de iarnă și cum îți imaginezi Crăciunul perfect (pentru a fi validat, comentariul trebuie să fie semnat cu numele și prenumele tău).


Este important să știi că:
- nu vor fi luate în considerare comentariile duble și anonime
- perioada de participare la giveaway este de două săptămâni, începe din data de 15.11.2012 și se încheie pe 30.11.2012, ora 23:59!
- câștigătorul premiului va fi ales cu ajutorul site-ului random.org în data de 1 decembrie 2012  și va fi anunțat aici și pe pagina Facebook a blogului!
- câștigătorul este rugat să trimită datele de contact și o adresă de pe teritoriul României pe e-mail cantboilanegg@yahoo.com până în data de 3 decembrie 2012. În cazul în care câștigătorul nu va trimite un e-mail cu datele sale de contact, se va recurge la o altă extragere și desemnarea unui alt câștigător!
- dacă aveți orice fel de nelămuriri sau întrebări, vă rog să mi le adresați pe e-mail cantboilanegg@yahoo.com, altfel nu voi putea răspunde la îndrebările din cadrul comentariilor.
Urez succes tuturor participanților la giveaway și

Let's hope for a white Christmas!



P.S. Fotografiile nu-mi apartin!




UPDATE 01.12.2012
În urma extragerii realizate cu ajutorul random.org cu câteva minute mai devreme, am plăcerea să anunţ câştigătoarea setului de forme pentru biscuitele brad pus la bătaie în cadrul concursului "White Christmas Giveaway"!
And the happy winner is:
Mădălina Trofin



Felicitări, Mădălina!
Aştept un mesaj cu o adresa validă din România unde voi putea trimite premiul pe cantboilanegg@yahoo.com! Dacă te grăbeşti cu mail-ul, luni dimineaţă premiul va pleca spre tine!

Multumesc tuturor pentru participare!



duminică, 11 noiembrie 2012

Trandafiri cu mere


”Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.”(Constantin Noica) 
Întotdeauna vor exista lucruri pe care știm să le facem bine, lucruri pe care nu știm să le facem deloc, și altele pe care le facem oricum, indiferent dacă bine sau rău. Criticile te ajută să evoluezi, să faci din lucrurile pe care le faci oricum, lucruri pe care știi să le faci bine! Sunt deschisă la critici și le accept ca atare, iar dacă va sta vreodată în puterea mea să schimb ceva și să devin mai bună, voi accepta orice provocare!
Astăzi am gătit și fotografiat ”trandafiri cu mere” după ce vreme de două săptămâni aproape că n-am ținut aparatul foto în mână, de teama că voi face ceva ce oricum făceam, neavând importanță dacă o făceam bine sau rău! Sper ca de azi începând sa fac doar ceea ce știu să fac bine. 
Hope you'll enjoy the recipe!


Ingrediente:
(pentru douăzeci de trandafiri cu mere) 
 200 ml lapte
100 g unt
450 g faina
110 g zahăr tos
7 g drojdie uscată (sau 25 g drojdie proaspătă)
un ou
o linguriță de sare

(pentru umplutură)
patru mere mari
scorțișoară
zahăr după gust

un ou și două linguri de lapte pentru uns trandafirii

Rețeta este una improvizată de mine, am vazut de curând această modalitate de împachetare a aluatului sub forma unor trandafiri, însă nu am găsit rețeta potrivită pentru aceștia. Așadar, am obținut trandafirii din același aluat folosit pentru cinnamon rolls, deoarece eram convinsă de reușita lui.
Am folosit mașina de pâine pentru frământarea aluatului, însă, la fel ca orice aluat, poate fi lucrat și cu mâna! Am amestecat untul cu laptele și am pus totul pe foc până cand untul a fost topit! Atenție, nu lăsăm amestecul să ajungă la punctul de fierbere! Am lăsat apoi laptele și untul să se domolească, după care am pus amestecul în cuva mașinii de pâine. Am adăugat zahărul tos, sarea și oul bătut în prealabil, după care am adăugat făina cernută amestecată cu drojdia uscată! Frământăm aluatul și îl lăsăm să dospească vreme de o oră și jumătate, până când își dublează volumul. Nu uităm că, în cazul în care nu folosim mașina de pâine, aluatul trebuie să fie acoperit cu un șervet uscat și să stea într-un loc ferit de curenți de aer rece.
În timpul de dospire a aluatului, curățăm merele de coajă, le radem și le călim cu scorțișoară și zahăr după gust. Lăsăm merele să se răcească complet.
          Dupa o ora si jumatate, răsturnăm aluatul pe o planșetă, îl modelăm sub forma unui sul și îl tăiem în douăzeci de bucăti egale, cărora le dăm forma unei bile. Cu ajutorul sucitorului, întindem fiecare bilă de aluat într-o foaie rotundă de aproximativ 1 cm grosime și 12-14 cm diametru. Împărțim cercul în sferturi, trasând razele până aproape de centru. În mijlocul cercului așezăm aproximativ o lingură de umplutură de mere, după care rulăm fiecare sfert al cercului spre centru, în sensul acelor de ceasornic, ducând capetele la bază, la fel ca în imaginile de mai jos:

Odată formați trandafirii, îi așezăm în tava tapetată cu hârtie de copt și îi lăsăm să mai crească aproximativ douăzeci de minute, după care îi ungem cu oul bătut cu cele două linguri de lapte. Deasupra lor presărăm puțin zahăr brun, și îi dăm la cuptorul încins la 180
⁰C pentru aproximativ 20 minute, pana cand isi formeaza o crusta aurie!

Sunt pufoși, aromați și pot fi înmânați chiar și bărbaților, vă asigur că nu vă veți lovi de un nu din partea lor :P



vineri, 9 noiembrie 2012

Întâlnirea pasionaților de fotografie din Sibiu, ediția I



Crispus Pub şi fotograful Vali Novacovschi inaugurează la Sibiu, începând cu luna noiembrie, întâlnirea pasionaţilor de fotografie, un eveniment care se adresează „fotografilor care au ceva de spus”.
„Evenimentul va avea loc în fiecare lună şi este adresat acelor fotografi care au ceva de spus, fotografilor cu simţ estetic, ale căror fotografii nu sunt simple redări ale unui subiect. Căutăm fotografi care au un punct de vedere, care transmit mesaje puternice prin fotografiile lor”, spun organizatorii.

Evenimentul are ca scop aducerea în acelaşi spaţiu a iubitorilor de fotografie şi iubitorilor de frumos, ”fără orgolii, fără prejudecăţi. Oameni care au aceeaşi pasiune şi care pot împărtăşi cu alţi oameni asemenea lor”, mai spun organizatorii.

Prima ediţie a pasionaţilor de fotografie se va desfăşura sub titlul de EXPOSEU:U. În fiecare lună, la aceste întâlniri vor participa profesionişti în domeniu.

Invitatul special EXPOSE:U este fotograful Radu Stănese, unul dintre cei mai buni fotografi din România. Radu Stănese a fost premiat cu numeroase distincţii în domeniu şi a colaborat cu reviste precum: Cosmopolitan, FHM, Beau Monde, Photo Magazin sau Playboy, iar fotografiile sale au participat la saloane naţionale şi internaţionale precum: Molieres sur Ceze (Franţa), Pasching (Austria), Rivne (Ucraina), Istanbul (Turcia) sau Macon (Franţa), va aborda tema "Comunicare si Manipulare Fotografica"
Fotografii vor fi invitaţi să-şi expună lucrările care vor putea fi vizionate de publicul curios pe parcursul întregii luni, până la următoarea întâlnire. Cei interesaţi să participe pot trimite un e-mail cu o fotografie la adresa exposecrispus@gmail.com. Fotografiile trebuie să aibă următoarele specificaţii tehnice: 254/381 mm, 300 DPI, format JPG RGB și să fie trimise până pe data de 11 noiembrie.
„Mizăm pe autocenzura dumneavoastră, astfel încât să nu postaţi imagini de calitate îndoielnică. Ne rezervăm dreptul de a nu accepta imagini care nu respectă acest criteriu”, transmit organizatorii.
EXPOSEU:U va avea loc în 17 noiembrie, de la ora 18:00, în Crispus Pub (Str. Mărăşeşti Nr.9), iar tema va fi liberă.
Toate fotografiile trimise se vor analiza impreuna cu invitatul special al evenimentului, domnul Radu Stanese, iar numarul maxim acceptat pentru vernisaj este de 50.
Deoarece, deocamdată, evenimentul nu este sponsorizat, este necesar ca fiecare participant la expoziție să își suporte costul printului (de care se vor ocupa organizatorii). Costurile se ridică până la aproximativ 7-11RON. ”Este necesar să trimiteți poza pe mailul de mai sus și noi ne ocupam de tot, iar in data de 17.11.2012 la ora 18:00 ne vedem in Crispus Pub la lansarea evenimentului si fiecare dintre expozanti poate plati atunci printul” - transmit organizatorii evenimentului.
Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm cu drag!!