Faceți căutări pe acest blog

marți, 29 noiembrie 2011

Prajitura 'Lamaita'

Daca va place gustul acrisor al lamaii, cu siguranta veti iubi si aceasta prajitura! Mie mi-a placut prajitura asta dintotdeauna, mama o gateste demult demult si mereu am mancat-o cu aceeasi placere. De cele mai multe ori nici nu gustam alta prajitura daca pe masa aveam Lamaita!
Pentru cele patru foi avem nevoie de:
- doua oua
- 100 g zahar
- o lingurita de bicarbonat de amoniu pentru prajituri
- 10 linguri de lapte
- coaja de la o lamaie
- 10 linguri de ulei
- faina cat cuprinde
Am pus ouale intregi, zaharul, coaja de lamaie, sapte linguri de lapte si cele zece linguri de ulei intr-un bol. Separat, intr-un ibric am amestecat cele trei linguri de lapte ramase cu lingurita de bicarbonat de amoniu si am pus ibricul pe foc mediu pana cand laptele s-a transformat intr-o spuma densa (1-2 minute).
Am adaugat si spuma de lapte peste restul de ingrediente in bol si am amestecat energic cu un tel. In final am incorporat faina. Am obtinut un aluat tare, usor de modelat, din care am format o bila pe care am lasat-o sa se odihneasca la temperatura camerei aproximativ 20 minute.
Am intins patru foi pe care le-am copt pe fundul unei tavi (cea folosita de mine are dimensiunile 40x29cm) unse cu margarina pentru prajituri, in cuptorul incins la 180°C pentru aproximativ 8 minute.

Pentru crema de lamaie am folosit:
- doua plicuri de budinca de vanilie
- 500 ml lapte
- 150 g zahar
- doua galbenusuri
- sucul de la o lamaie, sau doua (dupa gust)
- 200 g unt
Am pregatit budinca de vanilie conform instructiunilor de pe ambalaj (am pus laptele la fiert, pastrand 50 ml pentru a amesteca cu praful de budinca si zaharul. Cand laptele incepe sa fiarba adaugam amestecul de praf de budinca, zahar si lapte, amestecand incontinuu cu un tel). Cand budinca este gata si inca fierbinte, adaugam cele doua galbenusuri amestecand energic pana la incorporare.


Peste suprafata budincii fierbinti asezam o folie alimentara, evitand astfel formarea unei pojghite inestetice, si dam crema la rece. 
Mixam untul pana cand devine spuma. Cand crema s-a racit complet, adaugam crema lingura cu lingura in spuma de unt, mixand in continuare.


In final adaugam sucul de lamaie si mixam pana la omogenizare.


Impartim crema in trei parti si ungem foile, lasand suprafata ultimei foi libere. 


Asezam o greutate peste prajitura (un dog spre exemplu) si dam prajitura la rece peste noapte. Foile se vor inmuia si prajitura va fi foarte usor de taiat!
Inainte de taiere, pudram cu zahar din belsug!
Prajitura este ideala pentru perioada sarbatorilor de iarna, cand vom simti nevoia sa mancam ceva dulce-acrisor si light dupa cate sarmalute va vedea stomacelul nostru :))




duminică, 27 noiembrie 2011

Bûche de Noël, Trunchi de copac, Buturuga


Cate bordeie, atatea "obiceie"! Trei denumiri pentru un desert delicios, preparat in aproximativ acelasi stil si mai ales in perioada Craciunului! Imi amintesc ca acum multi ani, cand am vazut pentru prima data acest tort, mi-l imaginam extrem de greu de pus in practica, daca nu chiar imposibil! Puteam chiar sa ridic pe un piedestal persoana care poate face asa ceva, insa va asigur ca nu e cine stie ce mare scofala! Aveti nevoie doar de putina rabdare si de dorinta de a citi incantare in ochii celor din jur!          Si-acum ar trebui sa spun cu ce ocazie am pregatit acest tort si nu pot pentru ca nu am cuvinte! Cum sa descriu in cateva randuri un om deosebit de bun, atent si grijuliu, care nu merita numai acest tort ciocolatos, pe placul lui, ci toate lucrurile bune si frumoase din lume?! Cipi este "jumatatea mea mai buna", este prietenul, partenerul, chiar si ajutorul meu de bucatar :)) Este cel care ma face sa rad cand framant aluat si imi scapa telefonul in faina (va dati seama ce pachet urias de nervi eram), fredonandu-mi "Vino iar" de la Iris :)) Iar cand i-am replicat "De ce canti cand noi avem atata treaba si toate lucrurile imi ies pe dos" el mi-a raspuns senin: "Pai daca tot suntem nervosi, hai macar sa ne simtim bine" :))! Si am zambit, si fac asta mereu cand il am alaturi si imi doresc ca totul sa ramana neschimbat, ca noi sa ramanem la fel, doua jumatati ale aceluiasi intreg, for good :)
          Gata, va spun despre le "Bûche de Noël", un tort sub forma trunchiului de copac, originar din Franta, si gatit in preajma Craciunului (Noël facand referire la nasterea lui Hristos) in majoritatea tarilor francofone!
          In general rulada care imbraca forma trunchiului de copac poate avea orice aroma, ciocolata, vanilie, poate fi facuta cu nuci, alune, cacao, orice va trece prin minte! 
          Eu am folosit un pandispan din cacao, pentru care avem nevoie de: 
- 6 oua
- 6 linguri de zahar
- 4 linguri de faina
- doua linguri de cacao
- o lingurita de praf de copt
Am separat ouale, am batut albusurile spuma tare si am incorporat zaharul, mixand in continuare! Am adaugat galbenusurile, am mixat pana la incorporare, apoi am adaugat treptat faina, praful de copt si cele doua linguri de cacao cernute in prealabil, amestecand usor cu o spatula.

Am turnat compozitia in tava tapetata cu hartie de copt (tava folosita are dimensiunile 40x28cm) si am copt-o la 180°C timp de 25 minute.



Scoatem pandispanul din cuptor, il lasam sa se racoreasca 4-5 minute, dupa care il transferam pe un servet udat cu apa rece in prealabil, si il rulam pe latime cu servet cu tot! Lasam ruloul astfel format sa se raceasca complet, la temperatura camerei, timp in care trecem la prepararea cremei de ciocolata alba.
Folosim:
- 300g ciocolata alba de calitate, recomand ciocolata marca Bellaron, de la Lidl, se comporta excelent, o gasim la un pret acceptabil si nu as schimba-o cu nimic altceva!
- 100 ml smantana pentru frisca
- 150 g unt


Topim ciocolata impreuna cu frisca la baie de aburi, dupa care o lasam sa se raceasca complet (eu am scos-o be balcon, acoperita cu un servet de bucatarie, si am lasat-o cam 20 minute, a fost complet rece).
Intre timp, mixam untul (la temperatura camerei) pana cand capata o consistenta spumoasa, dupa care adaugam treptat ciocolata topita si racita, mixand in continuare. Dam iar crema la rece (de data asta putem folosi frigiderul :P) pentru minim o ora, timp in care se va intari putin.
Desfacem pandispanul din servet (veti observa ca va ramane tendinta de rulare) si il insiropam cu apa fiarta cu zahar si esenta de vanilie, insa nu exageram (eu am folosit am 100 ml de sirop). Siropul trebuie sa fie la temperatura camerei.
Apoi intindem doua treimi din crema de ciocolata pe toata suprafata pandispanului. Cealalta treime din crema o pastram pentru a orna rulada.

Rulam pandispanul tot cu ajutorul servetului folosit anterior si dam rulada la rece pentru minim o ora.
Dupa racire, desfacem rulada din servet si taiem oblic o bucata de rulada (cam un sfert din lungimea ruladei), pe care o lipim cu crema la fel ca in poza.


Imbracam rulada cu crema, lasand deoparte o lingura din crema pentru a o amesteca cu o lingura de cacao! Obtinem un efect usor marmorat, ca de trunchi de copac daca imbracam rulada folosindu-ne si de crema maro. Puteti folosi doar ciocolata neagra la ornare, sau doar alba, posibilitatile sunt nelimitate! Apoi, cu un cutit, am trasat niste linii pe lungimea trunchiului, care imita (zic eu :P) scoarta unui copac. Imaginile sunt graitoare, vor spune mai mult decat am putut eu exprima in cuvinte!






vineri, 25 noiembrie 2011

Mince pies

         Facebook stiu faptul ca in urma cu aproximativ trei saptamani am inceput prepararea unei retete culinare pentru Craciun! Yep, trei saptamani am spus ca dureaza! Acum afla si ei, dar si voi, despre ce reteta este vorba.
Cei care ma urmaresc si pe
          Anul trecut locuiam in Anglia, un regat in adevaratul sens al cuvantului, cu oameni fericiti, cu zambete largi, cu orasele minunate ce scriu o istorie demna de a fi ascultata, cu Londra, una dintre cele mai mari atractii turistice ale Europei (daca nu chiar cea mai mare), cu London Eye si multe alte lucuri care merita trecute in revista, insa ma tem ca voi scrie un roman, asa ca ma opresc doar la a va indemna sa vizitati Anglia negresit daca veti avea ocazia. In Anglia am mancat prima data "mince pies" un aperitiv traditional englezesc, gatit in preajma Craciunului si consumat cu regularitate in "The twelve days of Christmas", cate una pentru fiecare luna din anul care urmeaza sa vina, pentru a avea un an bogat si fericit! Anul asta voi fi in Anglia, macar cu gandul, bucurandu-ma de micutele "mince pies" - placintele cu carne tocata!
          Prima reactie cand am mancat "mince pies" a fost sa ma intreb: unde e carnea tocata (mince)?!?! Nu ii simteam gustul :) Si acum ne vom da seama de ce! Carnea tocata de vita se imbata cu trei saptamani inainte de prepararea propriu zisa a placintelelor, in 50 ml brandy si 50 ml lichior Angeli Cherry!
          Deci, acum douazeci de zile am pus la macerat aproximativ 400g de carne tocata de vita impreuna cu 50 ml brandy si 50 ml lichior de visine/cirese Angeli Cherry. Saptamanal, am completat cu cate inca 30-40 ml lichior. Am lasat amestecul in frigider, acoperit cu folie alimentara.


In dimineata zilei in care am preparat propriu zis placintelele am adaugat in carnea tocata imbatata deja si:
- 150g stafide
- 150g merisoare confiate
- 100g prune deshidratate
- 50g nuci maruntite
- coaja de la o lamaie rasa
- o lingura de coaja de portocala confiata
- zahar dupa gust (eu am pus aproximativ 200g)
- doua lingurite din aromele Craciunului


Am amestecat toate ingredientele si am lasat dat amestecul la frigider pentru inca 3-4 ore.


Intre timp, pregatim foaia de placinta, dupa reteta mea clasica folosita la mai toate tartele.

Folosim:
- 300g faina
- 180g unt rece taiat bucati
- 90ml apa rece
- o lingura zahar
- o lingura migdale macinate (in plus fata de reteta clasica)
Am pus toate ingredientele in robotul de bucatarie, mai putin apa si am amestecat la viteza maxima 20secunde! Dupa cele 20 secunde, obtinem un aluat faramicios, care se leaga cu apa rece, adaugata treptat in aluat, cu robotul in functiune. Urmariti clipul de mai jos pentru a vedea operatiunea completa :)


Am pus bila de aluat astfel formata in folie alimentara si am dat-o la frigider pana in momentul folosirii. 
Cand au trecut cele 3-4 ore, timp in care si fructele uscate s-au "imbatat"/hidratat, scoatem aluatul de la frigider si il intindem intr-o foaie de 0.5-0.6cm grosime.
Cu o forma rotunda (10cm diametru) cu marginile ondulate decupam baza pentru placintele. Iar cu o alta forma, decupam stelele pentru capacul placintelelor.



Asezam fiecare cerc astfel format in tava de briose, peste care am pulverizat spray pentru copt.


Punem in forme cate o lingura din umplutura de carne si fructe uscate, si apoi asezam stelutele din aluat, ca si capac!


Dam tava cu placintele la cuptorul incins la 180°C pentru 20-25 minute, sau pana cand se rumenesc usor la suprafata!
Dupa coacere se lasa putin sa se raceasca, apoi se pudreaza din belsug cu zahar pudra!
Perfecte cu o ceasca de vin fiert, sau un paharel de visinata :) Sunt foarte foarte aromate, au un gust greu de descris, insa un lucru este cert: nu se simte carnea absolut deloc! Sunt divine, si ma simt atat de aproape de U.K. ...





miercuri, 23 noiembrie 2011

Biscotti cu merisoare si migdale

Biscotti au origini italiene, sunt niste biscuiti uscati, care se pastreaza fragezi si crocanti pe o perioada mai indelungata de timp. Denumirea de biscotti vine de la latinescul "biscoctus" care inseamna "de doua ori gatit/copt". Asadar, din reteta va reiesi ca biscotti sunt copti de doua ori. Nu doar italienii pot consuma in mod frecvent biscotti, ci si noi ne putem bea ceaiul sau cafeaua cu un biscotto alaturi (sa ma corecteze cineva daca am folosit termenul biscotto la singular gresit - nu vorbesc italiana)!
Astazi am folosit o reteta de biscotti a Marthei Stewart, drept pentru care avem nevoie de:
- 3 cups faina 
- o lingurita de sare
- o lingurita praf de copt si o jumatate de lingurita de bicarbonat de sodiu
- trei linguri de unt (la temperatura camerei)
- 1 cup zahar tos
- doua oua
- o lingurita din aromele Craciunului
- o lingurita esenta de vanilie
- 1 cup merisoare confiate/cranberries
- 1/2 cup stafide aurii
- 3/4 cup fulgi de migdale

Pentru inceput, mixam zaharul cu untul pana cand amestecul devine pufos (cam 3 minute).

Apoi adaugam ouale unul cate unul, mixand incontinuu la viteza medie pana cand ouale sunt perfect incorporate in compozitie. Adaugam si esenta de vanilie.
Intr-un alt bol, cernem faina, sarea, praful de copt si bicarbonatul de sodiu, peste care adaugam apoi amestecul din oua, unt si zahar.


Incorporam faina cu ajutorul unei spatule, apoi adaugam merisoarele, stafidele, migdalele si o lingurita din aromele Craciunului!


Incorporam si fructele confiate cu mana, dupa care transferam aluatul pe o suprafata infainata. Framantam aluatul si formam un sul avand lungimea tavii in care urmeaza sa coacem biscotti. Transferam sulul in tava tapetata cu hartie de copt.


Coacem pentru prima data in cuptorul incins la 175*C pentru aproximativ 30 minute, sau pana cand aluatul devine auriu si incepe sa crape la suprafata, deci va arata cam asa:


Scoatem sulul de la cuptor, lasam sa se racoreasca aproximativ 10 minute dupa care, pe diagonala, il taiem felii de aproximativ 1 cm grosime.


Asezam feliile in aceeasi tava tapetata cu hartie de copt si coacem 7 minute pe o parte, dupa care intoarcem biscotti si ii coacem inca 7 minute pe cealalta parte!


Sunt super aromati, crocanti si merg de minune alaturi de o ceasca fierbinte de ceai, cu lamaie. Se pastreaza vreme de cateva saptamani intr-o cutie inchisa ermetic. Vor fi la fel de crocanti si aromati!
P.S. Sunt super fericita, in Sibiu se arata primii fulgi de nea! Imi doresc sa fie in numar cat mai mare, sa vina Mosul cu sania cu reni, nu cu vreo decapotabila rosie :))





marți, 22 noiembrie 2011

Brownies cu alune de padure

          Inca de cand incepem sa zgribulim nasul pe sub fular, gandul ne zboara la mancaruri pline cu calorii, la cesti pline cu ciocolata calda sau cappuccino si la deserturi pline ochi de ciocolata! Eu sunt parte din categoria descrisa mai sus, cu chef de ceva dulce si ciocolatos de la primul aer iernatic!
Asa ca am facut brownies, a doua tava in ultimele doua saptamani. De data asta am folosit alune de padure si ma declar super multumita, a iesit un deliciu.

Pentru o tava cu dimensiunile 25x35cm, am folosit:
150g unt
160g ciocolata neagra (72% cacao)
o lingurita de esenta de vanilie
250 g zahar
3 oua
150 g faina
3 linguri de cacao
o lingurita de sare
100 g alune de padure

Am topit untul si ciocolata la baie de aburi, dupa care am adaugat esenta de vanilie. 

          Lasam ciocolata topita sa ajunga la temperatura camerei, timp in care mixam ouale cu zaharul pana cand acestea isi dubleaza volumul si se transforma intr-o spuma aerata deschisa la culoare (aproximativ 7 minute).

          Adaugam si ciocolata topita racita peste spuma, dupa care incorporam crema obtinuta peste ingredientele uscate cernute (faina, sarea si cele trei linguri de cacao).

          Amestecam cu grija, incercand sa evitam formarea cocoloaselor si in final adaugam alunele prajite, decojite si taiate mare.

        Eu prefer sa cumpar alunele de padure in coaja, crude. Le pun in cuptorul incins la 180*C pentru 7-8 minute, dupa care le decojesc prin frecare intre palme! Sunt mult mai aromate asa, proaspat prajite!


         Incorporam alunele in compozitia de brownies si turnam amestecul intr-o tava tapetata cu hartie de copt. 

          Nivelam compozitia cu o spatula si dam tava la cuptorul incins la 180*C pentru 25-30 minute, sau pana cand trece testul scobitorii. Va avertizez ca bucataria va fi invadata de o aroma divina de ciocolata si alune, insa totusi nu deschideti usa cuptorului in primele 15 minute de coacere, nici intr-un caz!
          Dupa coacere, lasam prajitura sa se raceasca complet (chiar si peste noapte), dupa care turnam o glazura de ciocolata (obtinuta prin topirea la baie de aburi a unei tablete de 100g ciocolata cu lapte cu 30g unt). Eu am topit 100 g ciocolata cu lapte si alune, de la Milka, astfel ca nu am scapat de alune nici macar in glazura :)

          Lasam si glazura sa se raceasca, dupa care putem taia bucati mici de brownies. Nu uitam de paharul cu lapte, care intregeste perfect gustul de ciocolata si alune prajite.



duminică, 20 noiembrie 2011

How Christmas tastes around the world

          De cand Ana (Just love cookin') imi scria intr-un comentariu pe Facebook ca ea locuieste in Italia si ca acolo masa ei de Craciun e plina cu preparate specifice bucatariei italiene, ma gandesc mereu ca traditiile si obiceiurile culinare difera de la stat la stat, de la oras la oras, de la casa la casa chiar.
Asa m-am gandit ca ar fi o idee buna sa lansez o provocare in randul food bloggerilor si nu numai. Care este provocarea? Da, puteti ghici, provocarea este ca fiecare food blogger sa gateasca un preparat care nu lipseste de pe masa de Craciun, preparat specific zonei in care traiesc.
          Sunt multi food bloggeri care, desi isi  scriu postarile in limba romana, o fac din toate colturile lumii. Si atunci, este chiar interesant sa aflam ce pun pe masa locuitorii altor state/regiuni cu prilejul sarbatorii unice in randul crestinilor, Craciunul!
          Invit la provocare atat bloggerii care locuiesc si scriu din strainatate, cat si bloggerii romani, pentru ca, asa cum am subliniat mai sus, toate obiceiurile culinare difera de la o casa la alta! De asemenea, oricine doreste sa participe, cu blog culinar sau fara, este mai mult decat binevenit!
          Ca sa participati la aceasta provocare trebuie doar:
- sa gatiti un preparat pentru masa de Craciun specific regiunii in care locuiti
- sa trimiteti denumirea preparatului si reteta impreuna cu poza finala a preparatului la adresa de e-mail cantboilanegg@yahoo.com pana la data de 9 decembrie 2011. In cuprinsul mail-ului, va rog sa specificati numele vostru, denumirea blogului (daca sunteti blogger) si zona in care locuiti.
Retetele pot sa fie deja publicate de voi pe blogul personal, sau sa fie gatite special pentru aceasta provocare!

          In data de 10 decembrie 2011, voi posta pe blog si pe pagina de Facebook toate retetele primite, cu pozele atasate si cu link spre blogul vostru personal.

Va multumesc si va astept cu mare drag sa participati la provocare!
Pupici,
Diana


vineri, 18 noiembrie 2011

Fasole batuta


Mi-am dat seama, odata cu inceperea postului Craciunului, ca, desi consumam destul de des fasole batuta in zilele de post, pe blog nu apare aceasta reteta. Pe atat de simplu de gatit, pe atat de gustoasa, din punctul nostru de vedere.
Folosim:
- fasole boabe - aproximativ 250g
- o ceapa de dimensiune medie, curatata
- apa
- sare

Punem fasolea la fiert in oala cu apa si sare, in care am adaugat si ceapa intreaga (crestata doar la unul dintre capete sub forma de cruce - asa apa patrunde in interiorul cepei si toata aroma se revarsa in apa si implicit fasole).
Dupa fierbere (aproximativ o ora la foc mediu), fasolea va capata o culoare crem, scurgem fasolea de apa si cu ajutorul unui blender vertical, pasam fasolea si ceapa. Acum putem potrivi gustul cu sare.


Adaugam apa fiarta peste fasolea batuta, pana cand ajunge la consistenta dorita! Asezonam cu putina boia de ardei (sau ceapa caramelizata - pentru o versiune usor mai nesanatoasa :P) si o frunza de busuioc si servim cat timp fasolea este calda!
Et voila:




miercuri, 16 noiembrie 2011

Aromele Craciunului

Mie mi-e clar, am Craciunul in sange! Si nu doar in perioada asta a anului, eu mereu ma gandesc la Craciun, la colinde, la familia stransa in jurul bradului impodobit, la mirosul nemaipomenit ce strabate intreaga casa! La linistea asternuta pretutindeni... Astazi sunt cuprinsa de o stare de melancolie si visare, afara e innorat si am ferit perdeaua mai devreme in speranta ca voi vedea un fulg de nea, ca odinioara... Asa am crescut, cu zapada pana la pervazul geamului din noiembrie si pana in martie! Iar acum tine de ordinul stiintifico-fantasticului sa vedem zapada in noiembrie si, mai grav, in dimineata de Craciun! Insa purtam in suflet frumusetea zilelor din copilarie, cu zapada, cu lemne trosnind in foc, cu miros de scortisoara si ghimbir venind din cuptor...
Aaaa, si ca veni vorba de scortisoara si ghimbir, mi-am amintit despre ce trebuie sa fie postarea asta... despre aromele Craciunului: scortisoara, seminte de cardamom, ghimbir, coji de portocale, cuisoare si anason, stranse toate in rasnita mamei si transformate intr-o pulbere fina, perfecta pentru asezonarea bucatelor dulci specifice Craciunului.



Punem pulberea astfel obtinuta intr-un borcanel inchis ermetic si il deschidem ori de cate ori pregatim un ceai aromat, vin rosu fiert, turta dulce, sau ori de cate ori dorim sa simtim mirosul Craciunului!